Cu ochii împăijeniți de lacrimi Aștept o clipă de răgaz Și vreau, printre pleoape grele, Să văd cu jumătăți de ochi O mînă-ntinsă, în ea, doar lăcrămioare și să simt, extaz! E întîlnirea unor inimi amorțite Cu slabele bătăi de foc, Și lacrimile fața ne-au scăldat, În cursul lor firesc și rece Ne-au tot cuprins ființa cu durere și amor și-am tot simțit, un joc! Și vom ajunge-ntr-un tîrziu, odată Lîng-asfințit rece de soare, Tu - un străin ce-mi plînge-n urmă, Eu- egoista cu un dor nebun, Vo fi doi triști cuprinși iar de dorințe vechi și vom simți, culoare! * Versuri scrise aseară...cu lacrimi în ochi și cu sufletl deschis am scris ce ma doare si mi-a stat mult mai ușor ... Deobicei versurile mele se așează într-o altfel de formulă și cu o altfel de rimă, dar de data asta mîna mi-a luat-o razna și s-au așezat în forma pe care-o vezi... Nu sunt mulți care-mi vor descoase simțirile si doruri
