Revenire,dulce revenire....

Sunt multe zile in care ma gandesc sa mai las aici cate o bucata din gandurile si grijile mele , din fericirea si din dragostea mea ,din idei si din cuvintele pe care mi le sopteste privirea dulcelui meu fecior si a dragutzului meu sot.
Insa abia acum imi dau seama ca unicul motiv care-mi incurca sa zabovesc pe aceasta pagina era graba. Vesnica rutina si dorinta de a face totul mai rapid ne sterge din ganduri unele chestii care odata le faceam regulat si care ne umpleau sufletul de liniste si lumina.

Astazi, dintr-o absoluta greseala am dat peste versuri scrise de mine vreo 6-7  ani in urma. Imi amintesc era un site de versuri unde intram zi de zi si impartaseam cu toata lumea din feeria versurilor scrise de sufletul meu . 

Credeam ca sunt pierdute acele poezii si ca nu mai exista cum defapt nu exista nici site-ul unde le insirasem ca pe niste margaritare,iar lumea intra , le citea si-si impartasea la randul ei impresiile cu mine.

Tin minte cum retraiam la fiecare poezie inscrisa pe site si imi era parca frica de ceea ce o sa scrie lumea.

Promit sa le inshir si aici ca sa le am si aici pe toate si sa le mai pot reciti si eu.
Imi place ca le pot retrai prin simpla plimbare a privirilor mele printre randuri si -mi pot reaminti emotia ce-mi umplea pe atunci sufletul meu de adolescenta suferinda . Imi amintesc , sufeream din dragoste,acea dragoste nevinovata si nesigura . Dragoste care-mi parea ca-mi rupe inima-n mii de particule si le sufla prin vant pina in capatul eternitatii.
E straniu sa-mi regasesc acele mici particule tocmai acum cand am devenit femeie , sotie  si mamika.
E parca nefiresc sa citesc aceste ganduri acum cand sunt deja un om cu o viata implinita , o mamika cu un fecioras destul de bravo , sanatos si frumos. 
O sa par stranie fata de acele ganduri de atunci, ganduri pline de tristeti nedeslusite si de lacrimi (poate zadarnice si prea naive),acum cand sunt casatorita cu omul care ma iubeste si care-l iubesc la nebunie!

Acum e deja primavara 2013 si regretul ca nu ti-am mai impartasit demult nimic din viata mea ma face sa-ti scriu macar cate ceva.
Am deja o familie bine inchegata care-mi sta foarte aproapte de inima mea luminata de fericire. 
Am tot ce-mi cere sufletul si stii ca el poate sa ceara multa iubire si caldura , iar asta este totul ptr mine.

Daca prin anii 2006-2007 iubirea reprezenta ptr mine ceva feeric sau ceva perpendicular realitatii ,acum ea reprezinta caldura ce-o simt la imbratisarea suava a feciorasului meu scump si zambetul ,sarutul fierbinte al sotului meu,iar fericirea deplina este sa-mi vad puishorii sanatosei si fericiti. Am transformat fericirea celor din jur in fericirea mea . Stiu deja cum se traieste, iubind si cum se iubeste, traind!!!