Gust de sunet chior...

Gîndesc prin prisma sărutărilor tale, suspin cu gîndul la alinarea cuvintelor și șoaptelor surzite de doruri și necazuri, a căror capăt nu îl mai pot cunoaște!

Știu ce-nseamnă să privești peste ceea ce urmează după tine și învăț din fiecare greșeală cîte o lacrimă nouă ...cîte o privire veche pe care o renovez cu cioburi de mine neîmplinită și strîmtă!

Aud ceea ce buzele tale nici să priceapă nu reușesc și smt ceea ce urechea ta plină de iarbă a cunoașterii nu aude și nici nu poate să atingă dragostea ce-o fur de prin universuri înstrăinate de dureri!

Visez cu gîndul la ceea ce defapt nu-mi poate aparține sau poate mă doar copleșește o stranie dorință de a simți ceea ce demult nu am mai simțit!

Ridic talpa de la pamînt și lovesc cu putere peste o grămadă de lacrimi ...par a fi un mușuroi de gînduri pe care nu mai simt nevoia să le aud sau văd vreodată!

Prind niște brațe atît de calde și simt pe frunte un sărut de prieten și iubit, sărut care tinde să-mi strîngă întreaga ființă într-o seară cu gust inedit ! O seară cu miros de împăcare ...împakare cu mine și cu o lume-ntreagă!

Grea-mi se lasă peste buze seara, are un miros ce-mi pătrunde-n întreaga ființă...
Am o impresie că tremuriciul ce mă ține-n capcana sa n-o sa se mai termine niciodată!  Îmi învinețesc buzele și nici măcar să gîndesc nu mai simt nevoia! Simt fiecare atingere ... atingeri de la cineva care nu-mi mai e străin demult, de la prima privire, sărutare, atingere! 
Atingeri ce au un pur și curat simț al notelor pierdute dintr-o chitară veche și putrezită! O chitară ce s-a pierdut prin colțuri pline de colb....nu mai credeam să mai sune vreodată strunele ei... e melodioasă și cîntă. iar asta mă face să vibrez...