Crinul…

Din reci condeie și din spini

Mi-aduci un dulce trandafir.

În dulci priviri mi te închini

Chiar nu știi, cît florile de crin admir!

În seri ce-s stinse, cu-atingere de cașmir

Tu mă cuprinzi, iar eu suspin…

Îmi dăruiești din nou un trandafir

Cînd așteptam tăcută, floarea cea de crin!

În dimineața rece sub neghin

M-alintau doar spini de trandafir,

Iar floarea cea dulce de crin

Lipsea… și n-ai știut cît o admir!

Și-atîtea seri m-au prins într-un suspin

Cu mari petale-n palme, cu spini de trandafiri!

N-aveai de unde ști că floarea cea de crin

Pot fi chiar eu! Cea care tu azi o admiri!

24 ianuarie 2008