Versuri uitate ...din trecut...

Eşti tristă-n prag de sărbătoare 
Şi zîmbetul ţi-a plîns aseară-
Pe pragul sur al casei...

Cu ochii verzi şi reci mă strigi
Şi-mi treci furtuni pe creştet,
Pe faţă mi le-arunci...

Prin părul creţ al verii 
Te zgribuleşti şi mă alungi 
Din mine şi din noi!

Ah...ai uitat, zglobie lăcrămioară
Că viaţa ta e-n piept la mine
Şi că a mea suflare 
E mult mai rece decît tine!

Te puţi -mă lupt, dar te frîngi
În gîndurile mele,
Iar lacrimile ştergi cu fragede inele
Şi mîinile la piept şi buze mi le strîngi! 

                                                              11.05.2009

Comments

Popular posts from this blog

La Mulți ani, Fiul meu drag!

Saptamana 23...N-ai scris demult, dna Danielean!

Azi se face o lunisoara!!!